Despre leadership, antreprenoriat și decizii de business în timp de criză – dialog cu Adrian Stanciu
În acest episod de GPeC Live am abordat latura umană a business-ului în situația epidemiologică și economică în care ne aflăm. În cadrul GPeC Live, Andrei Radu (CEO GPeC) l-a avut invitat pe Adrian Stanciu (Associated Dean, Knowledge and Leadership la Maastricht School of Management România și fondator Human Synergistics România) care a venit cu perspective interesante despre antreprenoriat, leadership și decizii de business pe timp de criză.
Mai jos puteți citi rezumatul discuției. Urmăriți interviul integral pe podcast-ul GPeC și canalul nostru de YouTube:
O privire de ansamblu asupra situației actuale
- Criza actuală e un exemplu bun pentru felurile distorsionate în care funcționează mintea și percepția umană. Bill Gates, în prezentarea lui de acum 5 ani de la TED, avertiza în privința unei pandemii ca fiind o chestiune de ”când” și nu ”dacă”. ”Atunci toți am ridicat din umeri…”
- Oameni au optimism bias – au nevoie în general să privească viitorul cu încredere, în mod pozitiv, altfel riscă să intre într-o spirală depresivă.
- Caracteristici de cultură națională: românii sunt o cultură de tip uncertainty avoidant și short term oriented, ceea ce înseamnă că privesc viitorul ca ceva incert asupra căruia nu își doresc să intervină. De aceea, Adrian Stanciu crede că această pandemie (la fel ca și celelalte de dinaintea ei) nu va schimba cu nimic acest aspect, pentru că e necesară o schimbare fundamentală a naturii umane.
- Sistemic vorbind, echilibrele economice funcționează pe principiul echilibrului Nash (o situație într-o realitate cu mai mulți jucători în care niciunul dintre jucători nu poate schimba strategia, pentru că oricare strategie la care s-ar putea gândi e mai proastă decât cea prezentă). O situație ca cea cu care ne confruntăm acum resetează echilibrele Nash.
- Foarte multe business-uri au fost forțate către o resetare majoră. Cele mai multe schimbări vor fi în aria ce ține de tehnologie și digitalizare, pentru că digitalizarea a devenit o realitate presantă și un element de supraviețuire pentru multe business-uri.
Frică vs. anxietate în antreprenoriat
Unii antreprenori s-au raportat la situația actuală cu un sentiment de teamă, lucru care i-a constrâns și i-a motivat la acțiune. Alții s-au raportat la situație cu anxietate și cu o stare de confuzie, și sunt acum în stadiul de ”freeze”.
Frica e cea mai veche și cea mai puternică dintre emoțiile umane. E ceva bun pentru că ne dă energie și ne ajută să facem față amenințărilor. Corolarul e că trebuie să ai un inamic pe care să-l poți preciza, palpabil. Lipsa unui inamic precizat generează anxietate, anxietatea generează paralizie și stres. ”Nu poți să reacționezi la ceva dacă nu înțelegi la ce să reacționezi”.
Incertitudinea pe care o provoacă un fenomen ca această criză, generează un haos mental și o senzație de panică. ”Economic vorbind, ni s-a tras preșul de sub picioare. Am văzut mulți antreprenori, mai ales din industrii mici sau afectate – care au rămas într-o stare de panică și confuzie și nu mai înțeleg ce au de făcut.”
Mintea umană nu suportă incertul, are nevoie de certitudini. În momentul în care nu mai există certitudini, oamenii caută panicați o certitudine. Sfatul lui Adrian Stanciu pentru antreprenorii blocați în incertitudine: ”Faceți ceva! Cel mai important lucru pe care să-l faci pentru business-ul tău e să-i înțelegi fundamentalele. În rest, totul e trial and error și identificarea unui inamic – inamicul de acum e inacțiunea și paralizia”.
Luarea unei acțiuni în privința business-ului în perioada aceasta de criză e ca și cum ai lua-o de la 0, ca atunci când ai început business-ul.
Antreprenori, leadership și echipe
E momentul în care mulți manageri o să-și demonstreze calitățile de lideri. Criza asta îi va avantaja pe cei care au abilități bune de leadership. ”Majoritatea companiilor din România sunt overmanaged și underlead” a mai punctat Adrian Stanciu. Leadership-ul este despre capacitatea de a motiva oameni în situații de schimbare.
Inamicul principal nu este amenințarea, ci anxietatea – survival anxiety. Este și acesta un catalizator pentru schimbare, pentru că oamenii nu se schimbă în situații confortabile. Survival anxiety face oamenii să fie mai dispuși la a-și asuma riscul de a face schimbări. Dezavantajul acestei anxietăți este că oamenii aleg certitudinile cele mai la îndemână, ajungându-se până la teorii ale conspirației.
Anxietatea în sine nu e cea mai mare problemă; cea mai mare problemă este modul cum o tratează și o rezolvă liderii.
Ca lider, nu trebuie să crești anxietatea, ci să generezi certitudine oriunde se poate. Caută anumite paliere de certitudine și întărește-le. De pildă, competențele și abilitățile oamenilor sau valorile echipei.
Creează o viziune de viitor. Cu cât o creezi într-un cadru larg, cu atât e mai bine, fă loc de dezbatere împreună cu echipa. Creează inițiative de acțiune.
Majoritatea relațiilor dintre management și angajați erau până acum percepute ca o rivalitate, ”noi versus ei”, se bazează pe paradigma că toate relațiile sunt tranzacționale. Într-o astfel de situație, conflictul acesta e distructiv, mai ales pentru companiile medii și mari.
Adrian Stanciu: ”Eu mă uit la leadership ca la o meserie, dintr-o perspectivă pragmatică și utilitară. Pentru mine, leadershipul e bazat pe paradigma de atracție, în timp ce managementul e bazat pe coerciție, care are 3 elemente: stabilirea așteptărilor, stabilirea metricilor și stabilirea stimulentelor. Cum zicea Eisenhower: ”Leadershipul e să-i faci pe oameni să facă ce vrei tu pentru că așa vor ei”. În perioada de criză e nevoie de mai multă autoritate, din perspectiva de a câștiga timp și din perspectiva că oamenii sunt mai dispuși să urmeze pe cineva care dă direcții clare și ușor de înțeles.”
Despre decizii de business
- Supraviețuirea afacerii este obiectivul principal și ar trebui să fie obiectivul tuturor celor implicați.
- Pe termen mediu și lung ”dacă ai oameni care nu au ceva util economic de făcut, e timpul pentru o reorganizare”.
- Magazinele online nu trebuie să se oprească din comunicare. ”Nu înțeleg de ce s-au oprit magazinele online din comunicare. Eu, din perspectiva de consumator, mă bucur că sunt mai multe, pentru că am mai multe opțiuni.”
- Ca exemplu, magazinele fashion care vor să vândă produse de supermarket riscă să-și alieneze clienții și brand-ul. Dar se pot extinde în proximitatea zonei de competență, ca să păstreze imaginea de brand și să mențină publicul alături de brand. Doar dacă nu există nicio variantă în zona de proximitate, atunci se pot orienta să vândă orice tip de produse pentru că este mai bine decât nimic, decât lipsa oricărei acțiuni de business.
- Orice business are un ethos intern care se pierde dacă managementul oprește activitatea și așteaptă să vadă ce urmează, ci trebuie să găsească segmentul pe care se poate dezvolta, să pună la bătaie resursele de comunicare sau de investiție pe care le are la îndemână pentru a supraviețui.
- Revenirea economică ar putea dura chiar mai mult de un an. Nu e nicio garanție că piața se va reîntoarce unde a fost.
Despre reacția statului
Adrian Stanciu: Mi se pare că autoritățile au reacționat peste așteptările mele – e adevărat că nu așa a început, dar au reacționat imediat la feedback. Ce a ieșit mi se pare rezonabil. Are și zone criticabile, mai ales în zona fiscală și în domeniul medical. Din păcate nu suntem țara care să poată să apeleze la spiritul civic al cetățenilor, pentru că nu e atât de înrădăcinat, ar fi trebuit mai multă rigoare aici. Dar cred că statul a intervenit repede și a intervenit salvator.
Problema majoră e că statul nostru nu e stat american, în sensul că nu are muniție necesară pentru intervenție economică. Sfatul meu pentru antreprenori e să se pregătească pentru ce va urma după 16 Mai. Cred că tema revenirii economice ar trebui să existe pe agenda Guvernului acum, să se dezbată public. Sper ca după 20 aprilie să apară primele conversații despre cum se va reveni la un anumit nivel de activitate economică.
Fii la curent cu cele mai noi resurse din E-Commerce și Digital Marketing – abonează-te la newsletter-ul GPeC!
